Solul

Solurile întâlnite aici s-au format în condiţii diferite de relief, rocă, climă, vegetaţii, etc.
Din cauza precipitaţiilor abundente, datorită reliefului şi unui orizont argilos la diferite adâncimi, puţin permeabil, unele din solurile indentificate, prezintă fenomene de pseudoghizare la nivelul acestui orizont (D). Deasemenea, în prezenţa rocilor parentale la unele soluri, orizontul (B) apare cu o culoare cu o culoare roşcat - argintie, datorită faptului că solurile sunt formate pe marne sau pe argile.

Solurile brune apar pe terenuri slab înclinate (pe culmi, fire de vale) pe materiale formate în general din argile, argile nisipoase şi nisipuri argiloase .
Solurile brune podzolite se dezvoltă pe versanţii puternic înclinaţi, pe materiale formate din argile nisipoase.
Solurile brune acide se află pe culmile cele mai înalte. Datorită acidităţii mari şi a altitudinii care determină un climat, mai rece se recomandă fâneţe.

Pseudorendzine se întâlnesc în zona fâneţelor şi islazelor. Sunt evoluate pe marne şi marne argiloase.
Regosolurile sunt soluri erodate puternic. Formele cele mai avansate ale eroziuni de suprafaţă se întâlnesc în special pe versanţii însoriţi cu expoziţie sudică şi estică, puternic înclinaţi, unde învelişul de sol a fost puternic îndepărtat. Au o fertilitate slabă şi cu greu pot fi folosite în agricultură (vezi partea estică a dealului Ţuicani).

Solurile aluviale şi aluvo-coluviale se întâlnesc în lunca Cricovului. Alunecările de teren sunt de tipul celor în valuri şi brazde, mai rar de tipul alunecărilor curgătoare. Masa alunecată este foarte eterogenă, cu stratificaţia orizonturilor de sol deranjată a sedimentelor. Aceste alunecări sunt în general recente, marea majoritate sunt active sau reactivate. Propagarea lor se face destructiv, adică de la partea superioară a versanţilor la cea inferioară, afectând şi zonele de la baza versanţilor mai slab înclinaţi (Pleaşa).

Ravenele s-au format pe firele de vale unde friabilitatea rocilor a permis evoluţia fenomenului de eroziune în adâncime, astfel că versanţii laterali ai ravenelor uneori sunt foarte abrupţi (Piscuri).
Râpele se găsesc în general localizate pe versanţii foarte puternic înclinaţi a căror litologie a permis alunecări active de mare adâncime (Ţuicani).