Alte atracții

BUCȘANI, ȚINUTUL ULTIMILOR ZIMBRII

 

"Zimbrăria Neagră'' din cadrul Ocolului silvic Bucşani, în judeţul Dâmboviţa, este situată la mai puţin de 21 de kilometri de Moreni si la 30 de kilometri de municipiul Târgovişte pe traseul DJ720A.

 

În Rezervaţia Neagră Bucșani, în luna mai 2010 exista un număr de 35 de zimbri, 16 masculi şi 19 femele, ce trăiesc pe 162 de hectare de pădure. Toate cele 35 de animale au fost botezate cu nume care încep cu "RO".

La sfârşitul anului 2009, zimbrăria s-a îmbogăţit cu patru noi exemplare. Născut în iunie 1986, Rociu este cel mai vârstnic zimbru. Alţi zimbri poartă nume ca : Rococo, Rotunda, Rogojan, Romario, Roberta şi chiar "Robokap".

Zimbrăria Neagra s-a înfiinţat în 1983, cu scopul adaptării speciei în zona de câmpie a acestui animal. În 1983, au fost aduşi la Bucşani 18 zimbrii din ţară, dar şi câteva exemplare din străinătate. "După 1995, scopul zimbrăriei noastre a fost de înmulţire şi transfer al zimbrilor către celelalte rezervaţii.

La maturitate, după 7-8 ani, zimbrul cântăreşte aproape o tonă, o tonă şi o sută de kilograme, femela în jur de patru, cinci, până la 600 de kg.

Chiar dacă trăieşte în captivitate, zimbrul este un animal mândru şi sfios, căruia nu îi place să se apropie prea mult de oameni.

Pentru cei care vor să petreacă mai mult timp în natură, în apropierea zimbrilor, pot închiria o cabană de 12 locuri chiar lângă rezervaţie.

Pe timpul iernii, zimbrul nu se mai poate hrăni singur în totalitate: "Deja s-a învăţat cu ajutorul din partea omului, iar pădurile nu mai sunt virgine, ca altădată".

România are patru rezervaţii de zimbri.

Zimbrul a dispărut de pe teritoriul actual al României în secolul 19, datorită vânării lui în exces şi a scăderii drastice a fondului forestier. În 1958, ţara noastră a importat câteva exemplare din Polonia, care au fost duse la rezervaţia de la Haţeg. În afară de Haţeg şi Bucşani, în România mai sunt două rezervaţii de zimbri: la Dragoş Vodă (Neamţ) şi la Vama Buzăului (Braşov). În Neamţ se intenţionează punerea în libertate a zimbrilor, însă pe timpul iernii aceştia vor fi hrăniţi de către oameni.

 

TARIFE - Biletul de intrare în rezervaţie este de doar 3 lei, iar cea mai bună oră de vizită este dimineaţa, pe la ora 10, când zimbri vin să mănânce suplimentele de hrană.

 

Comuna IEDERA - punctul Cetatica

 

Comuna Iedera se află în partea de nord-est a județului Dambovita, la limita cu județul Prahova, în zona cursului superior al Cricovului Dulce și este străbătută de șoseaua județeană DJ710A, care leagă orașul Moreni de Pucioasa pe valea râului Cricovul Dulce.

 

Asezarile rurale situate la nord de Moreni, pe valea Cricovului sunt atestate documentar din timpul lui Matei Basarab, anul 1640 . Hrisoavele domnesti din 1668 pomenesc de asezarile "Iedera" si "Valea Lunga ", iar documentele Cantacuzinilor mentioneaza" mosia Iedera " ca prioritate a acestora, conform zapisului din 1675 dat de Ieremia Sluger catre nepotul sau Mihail Cantacuzino.Mosia ramane in posesia familiei pana in 1945 cand reforma agrara a improprietarit locuitorii asezarii.

 

Valea Cricovului fiind potrivita pentru dezvoltarea de asezari omenesti, pe amandoua malurile, s-au dezvoltat inca din cele mai vechi timpuri, vetre de sat, asa cum intalnim si in punctul numit Cetatica .

Ca mentiune documentara ,satele asezate la nord de Moreni, desi sunt atestate documentar din timpul lui Matei Basarab, le putem considera ca au avut o continuitate permanenta. Desi hrisoavele dovedesc cu prisosinta, pomenind numele de "Iedera ",nu mult dupa 1600, sunt sarace in furnizarea unor elemente precise privind pe acesti locuitori dornici de libertate.

Despre Iedera, ca asezare, gasim un document in anul 1668: "Radu Voievod, da porunca jupanesei Ancuta ca sa fie ocina si rumanii de la satul Iedera"(Arhiva Grigore Gh. Cantacuzino-document).