Hidrografia

Această zonă face parte din bazinul hidrografic al Ialomiţei, în localitate principalul colector fiind râul Cricov. Regimul hidrografic a fost influenţat de fragmentarea reliefului, de climă, de geologie. Are o alimentare pluvio-nivală, cu ape mari de primăvară rezultate din ploi şi din topirea zăpezilor şi cu viituri de vară provocate de ploile cu caracter torenţial.

 

Apele subterane depind de gradul de permeabilitate şi de grosimea rocilor. Se remarcă trei categorii de ape subterane: ape freatice, ape subterane de adâncime, izvoare.

 

Pânza de apă freatică se întâlneşte la adâncimi mari. În lunca Cricovului apa freatică este cantonată în aluviunile de terasă, dar alimentarea cu apă prin fântâni nu se mai face datorită exploatării petrolului şi introducerii sării în straturi. Criza de apă potabilă a determinat Primăria oraşului Moreni să foreze puţuri şi să introducă aprovizionarea cu apă prin conducte. După ce "la Tisa" s-au făcut lucrări superficiale pentru aprovizionarea cu apă, în 12 decembrie 1943 "s-a pus piatra de temelie la casa noii staţii de apă a comunei, în podei" . Dezvoltarea economică a localităţii a determinat noi investiţi, aprovizionarea cu apă făcându-se din lacul de acumulare Paltinul (Prahova), lucrare executată după 1975 şi din puţurile de la Lazuri şi Săcuieni (lucrare executată după 1980 pentru Schela de Producţie şi aprovizionarea cartierului Schela Mare). În 1987 se fac noi forări "la Tisa" şi "în Podei" pentru a pune în funcţiune încă 8 sonde de extracţie a apei potabile. Sursele de alimentare cu apă a localităţii Moreni sunt: Iedera care asigură 14 l/s, pompând apa printr-o conductă de 300 mm în cele două rezervoare de la Bna care au o capacitate de stocare de 1000 m3; Păltinul asigură 70 l/s printr-o conductă de 400 mm şi Podeiul cu 10 l/s. Sursa Podei pompează apa într-un rezervor de 30 m3, în cartierul Plai, deservind partea de NE a oraşului.

Apele subterane de adâncime sunt freatic existente doar în partea nordică a localităţii în zona sudică fiind inexistente datorită condiţiilor geo-litologice care nu au facilitat acumularea şi circulaţia lor.
Singurele apariţii de apă se manifestă sub formă de izvoare, cele mai cunoscute fiind "Fântâna lui Tudor" şi "Pâscov" ce alimentează pârul cu acelaşi nume (devenit Cernea spre vărsare) , "Sângeriş", "Bana", "Dobreşti", "Păcurile", ce se varsă pe stânga în albia Cricovului. Pe partea dreaptă a Cricovului se află pârâul Tisa cu care merge paralel o bună bucată de timp captându-l în zona nordică a localităţii. Tot de pe partea dreaptă Cricovul mai primeşte "Făureasa" şi "Frasinul".
În afară de apele acestor văi, Cricovul mai are o serie de văi de dimensiunile unor viroage cu importanţă deosebită prin caracterul lor torenţial.
De asemenea în zona terasei medii din zona oraşului Moreni au loc stagnări ale apelor ce vin din zona versantului, datorită stratului deluvial argilos, impermeabil din suprafaţa acesteia şi pantei mici sau inexistente (zona Stadionului, zona B-dul Republicii, zona Gării, la sud de strada Unirii).
Orizontul acvifer freatic este cantonat în depozitele aluvionare fine şi grosiere ale Cricovului, din baza teraselor, situându-se la adâncimi variabile funcţie de morfologia terenului. Astfel, la nord de oraşul Moreni acesta are bune caracteristici de potabilitate, în timp ce la sud datorită infestării cu produse petroliere şi cu ape de zăcământ, devin nepotabile.

Straturile acvifere adâncime s-au întâlnit în zona Iedera până la cote de - 150 m cu bune caracteristici de potabilitate.
Pe zonele în care diluviul este gros (terasa medie spre versantul Bana) freaticul se prezintă cu caracter slab ascensionar.
Straturi de adâncime acvifere s-au interceptat în sinclinalul Ghirdoveni, însă apa are salinitate crescută datorită prezenţei diapirului de sare, în amonte.
Direcţia de curgere a freaticului este conformă cu panta generală a terenului, el fiind drenat de albia Cricovului la nivelele minime ale apei pe acesta.
Eroziunea efectuată de Cricov se realizează atât pe verticală cât şi pe orizontală. În special după ploi se observă cum râul transportă materialul erodat şi acolo unde panta este mai domoală (din centrul oraşului spre sud) o parte din acest material este depus sub formă de aluviuni. Pe tot parcursul Cricovului de pe raza localităţii Moreni se poate observa prezenţa eroziunii laterale. Cricovul are un debit multianual de 2,60 m3/s, corespunzător unei suprafeţe de 544 km2 şi a unei altitudini medii a bazinului hidrografic de 391 m. aproximativ altitudinii medii a localităţii . Ca o rezultantă a raportului dintre cantitatea de precipitaţii şi ansamblul condiţiilor geografice scurgerea medie specifică este de 4 l/s km2 în Nord, crescând nesemnificativ spre Sud datorită faptului că aportul afluenţilor este în general redus.

În ceea ce priveşte fenomenele de iarnă se constată că ele durează 40 - 60 zile anual, rareori realizându-se îngheţarea întregului curs al râului (în special când iarna urmează unei toamne sărace în precipitaţii).
Analizând scurgerea de aluviuni în suspensie se observă o creştere masivă în zona localităţii putând ajunge la 5 - 20 t/ha an; maxima fiind în timpul viiturilor. Gradul de mineralizare este destul de ridicat, Cricovul transportând ape clorurate, cu valori cuprinse între 500 - 1000 mg/l. Faptul că apele bicarbonate au devenit clorate este datorat nu numai factorilor naturali (intersectarea cutelor diapire), ci şi intervenţiei omului (deversarea în râu a apelor de zăcământ de la exploatările petroliere, a apei menajere făcând râul impropriu vieţii, în special în partea locuită a aşezării).