Complexul de monumente ce alcatuiesc Curtea Domneasca de la Targoviste reprezinta unul din cele mai importante ansambluri de arhitectura din Tara Romaneasca, si are o mare valoare istorica si artistica. Resedinta domneasca de mai multe secole, Curtea Domneasca ofera posibilitatea cunoasterii unui capitol din istoria si arta medievala a Romaniei.
Din anul 1967, Curtea Domneasca este transformata in ansamblul muzeal al Muzeului Judetean Dambovita, iar in prezent face parte din Complexul National Muzeal "Curtea Domneasca" Targoviste. In afara de muzeul in aer liber, in Turnul Chindiei functioneaza o expozitie dedicata lui Vlad Tepes, ctitorul fortificatiei; un lapidarium la subsolul Casei Domnesti ridicate de Petru Cercel, iar in Biserica mare domneasca, o expozitie de arta religioasa.
Pecete lui Mircea cel Batran (1390) si Pecetea lui Vlad Tepes (1476), reprezentand pe Vlad Tepes si tatal sau, Vlad Dracul
Poarta de sud
Poarta de sud Intrarea, folosita si astazi, se afla sub Turnul-clopotnita, construit la sfarsitul secolului al XVI-lea (1584) si refacut apoi in timpul domniilor lui Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. Turnul clopotnita are aceleasi caractere constructive ca si zidul interior al incintei (ridicat de Petru Cercel), de care se leaga organic, nu numai ca structura, dar si ca asezare in raport cu fatada zidului. Constructia turnului a fost determinata de existenta bisericii, care nu avea posibilitatea sa adaposteasca o clopotnita in turlele proprii.
Prima casa domneasca
Prima constructie din piatra din Curtea Domneasca si din oras este aceea inaltata de Mircea cel Batran la sfarsitul secolului XIV, alaturi, spre sud de biserica ridicata ulterior de acelasi domnitor. Se pastreaza, sub casa din secolul XV, numai laturile beciului din bolovani de rau, cu dimensiunile de 15 x 6 m si un garlici lung pe latura scurta, iar accesul se face pe nord.
Initial, aceasta cladire era protejata de un gard dublu din stalpi de lemn.
Casa Domneasca din secolul al XV-lea
Construita in deceniul trei-patru al sec. al XV-lea si urmand modelul celei de la Arges, era amplasata foarte aproape de una din laturile zidului din incinta. Construita pe un plan dreptunghiular, care in exterior masura 32x29 m, din ziduri groase de circa 2 m, casa avea pivnita pe intreaga suprafata, cu patru nave paralele, peste care se ridica parterul in care exista o sala mare (circa 6 x 12 m) - probabil sala de ceremonii si a adunarii sfatului domnesc - amplasata pe latura estica - si incaperi destinate locuintei domnitorului si a familiei sale.
Casa Domneasca din secolul al XVI-lea. Ruinele Palatului Petru Cercel
In 1584, voievodul Petru Cercel concepe constructia unei cladiri inspirata din principiile de compozitie ale palatelor vazute in timpul peregrinarilor sale prin Europa. Compunerea casei si decorarea fatadelor cladirii sunt elemente nou introduse, dar se face simtita si traditia locala, imprimata de mesterii autohtoni.
Casa Domneasca construita de Petru Cercel, "palat mic, dar frumos si maret", situat langa latura de sud a primei case domnesti, dar complet separata de aceasta, era compusa din pivnite, parter si etaj. Pivnitele pastrate pana astazi in aspectul initial, sunt amplasate in axul cladirii, avand planul in forma unui patrat cu latura de 12 m, impartit in patru compartimente egale, dispuse in jurul unui pilon masiv.
Ruinele Palatului Petru Cercel
Intrarea se facea, initial, printr-un garlici subteran boltit, lung de 25 m si era amplasat pe latura de vest. Parterul adapostea cancelariile domnesti si era alcatuit din 10 incaperi, dintre care una mai mare era dispusa transversal la extremitatea sudica. Etajul cuprindea apartamentele de locuit ale voievodului si ale familiei sale si era complet separat de parter, fiind accesibil numai din exterior print-o scara aflata pe fatada de vest, iar printr-un coridor se facea legatura directa cu Biserica mare. Casele erau acoperite cu tigla smaltuita.
Turnul Chindia
Situat in partea de nord-vest a curtii Domnesti, dominand intregul ansamblu de monumente de aici, Turnul Chindia a devenit emblema orasului Targoviste. Inalt de 27 m, el este alcatuit dint-o baza de forma unui trunchi de piramida, din piatra, din care se ridica un corp cilindric din caramida al carui diametru masoara 9 m.
Constructia are 3 etaje, din care ultimele doua sunt marcate la exterior de deschideri in arc frant si de balcoane sprijinite pe console de piatra. Accesul pana la partea superioara a turnului se face cu ajutorul unei scari interioare, in spirala, situata pe axul vertical al constructiei.
Turnul Chindia a fost construit in a doua jumatate a secolului al XV-lea, in timpul domniei lui Vlad Tepes, peste pridvorul bisericii-Paraclis, ridicata de Mircea cel Batran. La inceput, turnul era alcatuit din doua etaje, iar accesul se facea pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa alaturata. Modificarile suferie de aceasta constructie ne impiedica sa stabilim cu exactitate forma sa initiala, aspectul actual fiind datorat domnitorului Gheorghe Bibescu, ce ordona restaurarea lui in 1847.
Biserica Sfanta Vineri (1517)
Este cunoscuta pana la inceputul secolului trecut si sub numele de "Biserica Domneasca mica". Biserica exista in 1517 (conform unei pisanii-pomelnic in limba slavona pe fatada sudica a biserici, care aminteste pe clucerul Manea Persanu si pe jumatatea sa Vladaia) si este singurul monument cunoscut pana in prezent in arhitectura Tarii Romanesti datand de la mijlocul secolului al XV-lea, pastrat in forma primara pana astazi.
Planul bisericii apartine tipului trilobat, de forma alungita. Turla se sprijina pe patru arce semicilindrice. Pronaosul este precedat spre vest de un pridvor deschis, marcat prin trei arce etajate, apartinand perioadei de inceput a lacasului, cu care este legat organic. Prezinta analogii cu pridvorul bisercii-paraclis, sustinand si aceasta un turn-clopotnita.
Biserica mare Domneasca
Iconostasul Bisericii mari Domnesti
Ctitorie a lui Petre Cercel (1583-1585), Biserica mare Domneasca a fost zidita in acelasi timp cu Casa Domneasca si alaturi de aceasta, in anul 1584. Lacasul poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului" si a fost realizat dupa modelul bisericilor de tipul cruce greaca inscrisa. Monumentul se distinge de lacasurile ridicate la sfarsitul secolului al XVI-lea prin proportiile sale nemaintalnite pana atunci, dreptunghiul in care se inscrie conturul exterior masurand 14 x 30 m.
Deasupra intrarii in naos, pentru familia domneasca, Petru Cercel adauga un balcon, cu accesul direct din palat, printr-un coridor ce unea cele doua constructii.
Prima pictura, de la sf. sec. al XVI-lea sau inceputul celui de al XVII-lea, pastrata partial in absidiola diaconiconului si pe peretele sudic al pronaosului, a fost suprapusa de un al doilea strat de zugraveala, realizat intre anii 1696-1698, din initiativa lui Constantin Brancoveanu.
Varietatea temelor iconografice; simtul in armonizarea culorilor, ca si expresivitatea figurilor, fac din pictura acestei biserici una din marile realizari ale epocii. Bogatia de detalii, marele numar de scene de mici proportii, legate intre ele prin colorit si scara, creeeaza o puternica expresie de unitate, care se desprinde, de altfel, din mai toate ansamblurile de pictura ale epocii brancovenesti.
Fragment fresca. Biserica mare Domneasca (Nunta din Caana Galileia)
In Biserica mare Domneasca gasim cea mai ampla galerie a unor chipuri de domnitori munteni, pastrata si reprezentata de tablourile votive din pronaosul bisericii, de un mare interes artistic si documentar. Astfel, peretele de vest al pronaosului este decorat cu portretele voievozilor Matei Basarab, Neagoe Basarab, apoi Constantin Brancoveanu si Petru Cercel (in postura de ctitori, tinand macheta bisericii), urmati de Mihai Viteazu (prima reprezentare cu coroana pe cap), Radu Serban, Constantin Carnul, Serban Cantacuzino si Radu Mihnea.
Stema lui Radu cel Mare, deasupra inscriptiei votive din 1499Steaua Tarii Romanesti pe Evanghelierul de la Targoviste 1512
Casa Doamnei Balasa
Este construita in anul 1656, in partea de est a incintei, langa Biserica Sfanta Vineri, de catre doamna Balasa, sotia lui Constantin Serban. Cladirea este alcatuita din patru incaperi (camere de locuit), dispuse in sir pe un singur nivel, pardosite cu caramizi, acoperite cu bolti de tipul "in cruce" cu muchii iesite. Potrivit pisaniei existente pe peretele de sud, cladirea este destinata "... ca sa fie de odihna crestinilor care cad la nevoie..."